{"id":1565,"date":"2021-04-16T23:31:50","date_gmt":"2021-04-16T20:31:50","guid":{"rendered":"http:\/\/fnfm.md\/?page_id=1565"},"modified":"2021-06-22T18:59:08","modified_gmt":"2021-06-22T15:59:08","slug":"introducere","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/introducere\/","title":{"rendered":"Introducere"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

Istoric<\/span><\/h2>\n

Dup\u0103 proclamarea independen\u0163ei R.Moldova \u015fi odat\u0103 cu formarea primelor asocia\u0163ii de gospod\u0103rii, rezultate \u00een urma procesului de \u00eempropriet\u0103rire \u015fi privatizare a mijloacelor din agricultur\u0103, un grup de gospodari \u00eempropriet\u0103ri\u0163i, entuziasma\u0163i \u015fi motiva\u0163i de perspectiva instaur\u0103rii unei agriculturi moderne s-au constituit \u00eentr-un Comitet de ini\u0163iativ\u0103. Scopul declarat al acestui comitet a fost de a crea o organiza\u0163ie a celor care trudesc pe ogoarele preluate prin \u00eempropriet\u0103rire, dar care nu dispun \u00eenc\u0103 de suficiente cuno\u015ftin\u0163e \u015fi de resurse tehnice \u015fi financiare. Atunci ne-am g\u00eendit c\u0103 \u00eempreun\u0103 vom ob\u0163ine mult mai mult sprijin guvernamental dec\u00e2t fiecare separat.<\/span><\/p>\n

Munca desf\u0103\u015furat\u0103 de acest grup \u00een perioada 1994-1995 s-a finalizat, cu sprijinul unui proiect al Uniunii Europene, Programul TACIS, prin convocarea Adun\u0103rii de constituire (08 Dec. 1995) a unei organiza\u0163ii de asocia\u0163ii de fermieri, fiind \u00eenregistrat\u0103 la Ministerul Justi\u0163iei la 22 Dec. 1995.<\/span><\/p>\n

Fondatori \u2013 29  Asociatii de Gospodarii (4014 membri) Taranesti din Straseni, Calarasi, Anenii Noi, Criuleni, Orhei<\/span><\/p>\n

    \n
  • 1995- Asistenta UE prin Programul TACIS<\/span><\/li>\n
  • 1995 \u2013 Prima cotiozatie stabilita \u2013 5 lei<\/span><\/li>\n
  • 1997 \u2013 Primul Congres al Taranilor Improprietariti organizat de FNFM<\/span><\/li>\n
  • 1997 \u2013 Colaborare cu Organizatia olandeza Mensen in Nood \u2013 primele proiecte<\/span><\/li>\n
  • 1998 \u2013 Structura organizatorica a FNFM 11 Organizatii Regionale  si 11 CIC<\/span><\/li>\n
  • 1998 \u2013 Al doilea Congres al Taranilor Improprietariti<\/span><\/li>\n
  • 2001 \u2013 Primul miting de protest organizat de FNFM cu participarea fermierilor din toate regiunile Moldovei<\/span><\/li>\n
  • 2004 \u2013 aderarea la Federatia Internationala a Producatorilor Agricoli<\/span><\/li>\n
  • 2007 \u2013 Al treilea Congres al Fermierilor organizat de FNFM \u2013 1000 delegati<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

    Impact \u2013 primele instrumente si initiative folosite pentru a arata si a rectiona fata de politicile promovate de Stat de a influenta politicile sectoriale si promovarea agriculturii ca prioritate pentru dezvoltarea economica si sociala a Republicii Moldova<\/span><\/p>\n

      \n
    • 2010 \u2013 reorganizarea FNFM in 5 Organizatii Regionale Edinet, Balti, Orhei, Chisinau si SUD si 10 Centre de Informare si Consultanta<\/span><\/li>\n
    • 2015 \u2013 FNFM implineste 20 de activitate si se lanseaza noua strategie de dezvoltare FNFM 2021<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

      Federatia Nationala a Fermierilor din Moldova este o organizatie de fermieri la nivel national, neguvernamentala, apolitica si nonprofit, componenta a societatii civile, infiintata in baza Regulamentului din 25 august 1989 \u201eCu privire la modul provizoriu de inregistrare a asociatiilor obstesti ale cetatenilor in R.S.S. Moldoveneasca\u201d. Organizatia este inscrisa la Ministerul Justitiei sub nr. 607, la 22 decembrie 1995, desfasurind activitati de interes public (national, regional si local), cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare.<\/span><\/p>\n

      Sediul central al Federatiei Nationale a Fermierilor din Moldova este: Republica Moldova, or. Chisinau, str. George Cosbuc, 11, sectorul Riscani.<\/span><\/p>\n

      Situa\u0163ia actual\u0103 \u00een sectorul agroalimentar<\/span><\/p>\n

      Republica Moldova<\/span><\/p>\n

      \u00cen Republica Moldova agricultura continu\u0103,tradi\u0163ional, s\u0103 fie sectorul de baz\u0103 al economiei na\u0163ionale cu o cot\u0103 de 15,4 \u00een PIB, 60% din exporturi \u015fi 34% din popula\u0163ia activ\u0103 a \u0163\u0103rii antrenat\u0103 \u00een acest sector.<\/span><\/p>\n

      Suprafa\u0163a total\u0103 a terenurilor agricole constituie, la data 01.01.2010, 2506,1 mii ha sau 74,0 la sut\u0103 din teritoriul Moldovei, inclusiv teren arabil \u2013 1821,7 mii ha (72,7 la sut\u0103) \u015fi planta\u0163ii perene \u2013 302,8 mii ha (12,1 la sut\u0103). Aproximativ 75 la sut\u0103 din \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 o constituie ciornoziomul (solul negru). Ciornoziomul raioanelor de nord ale Moldovei a fost declarat sol standard la T\u00eergul Interna\u0163ional din Paris \u00een anul 1893.<\/span><\/p>\n

      Din suprafa\u0163a total\u0103 a terenurilor agricole, circa 39 la sut\u0103 revin societ\u0103\u0163ilor cu r\u0103spundere limitat\u0103, 42 la sut\u0103 \u2013 gospod\u0103riilor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u015fi de fermieri, 8 la sut\u0103 \u2013 altor forme de proprietate, 10 la sut\u0103 \u2013 cooperativelor de produc\u0163ie \u015fi 3 la sut\u0103 \u2013  \u00eentreprinderilor private.<\/span><\/p>\n

      Dinamica actual\u0103 a dezvolt\u0103rii agriculturii se caracterizeaz\u0103 printr-o instabilitate  pronun\u0163at\u0103, calitate inadecvat\u0103, productivitate joas\u0103, venituri mici \u015fi lipsa unor priorit\u0103\u0163i bine conturate \u00een politicile promovate \u00een sectorul agroalimentar. \u00cen pofida rolului major al agriculturii \u00een economia \u0163\u0103rii, cele mai \u00eenalte rate ale s\u0103r\u0103ciei sunt \u00eenregistrate anume \u00een sectorul dat. Cauza de baz\u0103 a sc\u0103derii veniturilor din agricultur\u0103 rezid\u0103 \u00een evolu\u0163ia pre\u0163urilor relative \u015fi cre\u015fterea lent\u0103 a productivit\u0103\u0163ii sectorului. Structura de producere curent\u0103 reflect\u0103 caracterul preponderent de subzisten\u0163\u0103 al agriculturii autohtone.<\/span><\/p>\n

      Eficien\u0163a actual\u0103 sc\u0103zut\u0103  a sectorului agrar deriv\u0103 din leg\u0103tur\u0103 slab\u0103  cu pie\u0163ele de desfacere \u015fi nivelul sc\u0103zut al competivit\u0103\u0163ii a produselor agricole autohtone. Veniturile reale ale antreprenorilor agricoli s-au redus pentru c\u0103 pre\u0163urile la produsele agricole au r\u0103mas constante (sau chiar au sc\u0103zut), iar pre\u0163urile la mijloacele de produc\u0163ie s-au majorat. Pre\u0163urile deprimate pentru produsele agricole pot fi explicate prin dificien\u0163ele de calitate\/standarde, pe de o parte, precum \u015fi de dificultatea penetr\u0103rii produc\u0163iei pe noi pie\u0163e avantajoase. Aceast\u0103 stare de lucruri este determinat\u0103 de un \u015fir de ineficien\u0163e a pie\u0163elor inter-conexe, care \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 un cerc greu de \u00eenfruntat. Pie\u0163ele mijloacelor de produc\u0163ie agricol\u0103, c\u00eet \u015fi pie\u0163ele producelor agricole sunt slab dezvoltate, men\u0163in\u00eend pre\u0163urile acestora la un nivel sc\u0103zut, \u00een timp ce pre\u0163urile la mijloacele de produc\u0163ie se majoreaz\u0103 mult mai repede. Dat fiind faptul c\u0103, majoritatea  mijloacelor de produc\u0163ie agricol\u0103 sunt importate, fermierii moldoveni se confrunt\u0103 cu pre\u0163urile mondiale la procurarea mijloacelor de produc\u0163ie, nefiind \u00een stare s\u0103 primeasc\u0103 acelea\u015fi pre\u0163uri la v\u00eenzarea produselor agricole.<\/span><\/p>\n

      \u00cen prezent, succesul agriculturii \u015fi agricultorilor \u00een mare m\u0103sur\u0103 este determinat de ajustarea la standardele \u015fi sistemele de calitate interna\u0163ionale. Modernizarea sistemului autohton de management al calit\u0103\u0163ii, de inofensivitate a produselor alimentare \u015fi de s\u0103n\u0103tate a plantelor \u015fi animalelor este absolut necesar\u0103 pentru a spori accesul pe pie\u0163e noi prin diversificare, \u00een specoal pe pia\u0163a extins\u0103 a Uniunii Europene.<\/span><\/p>\n

      Infrastructura de pia\u0163\u0103 modern\u0103 asigur\u0103 un instrument  eficient de ad\u0103ugare  a valorii produselor agricole \u015fi este o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00een procesul de dezvoltare a lan\u0163urilor  valorice de produse.\u00cen Moldova exist\u0103 o necesitate acut\u0103 de capacit\u0103\u0163i  sporite de depozitare, \u00een special, depozite frigorifice \u015fi depozite cu atmosfer\u0103 controlat\u0103, puncte de colectare amenajate, echipamente de r\u0103cire, case de ambalare care se ocup\u0103 de tratament post-recoltare, sortare \u015fi ambalare a produselor horticole. Sectorul privat trebue s\u0103 fie for\u0163a motric\u0103 la astfel de investi\u0163ii, iar statul trebue s\u0103-l sus\u0163in\u0103 la maxim prin politici coerente \u015fi asigurarea bunurilor publice necesare.<\/span><\/p>\n

      Industria  alimentar\u0103 de prelucrare este un alt  mecanism esen\u0163ial de ad\u0103ugare a valorii produselor agricole. Majoritatea  \u00eentreprinderilor de prelucrare agricol\u0103, \u00een special, cele mici \u015fi mijlocii, se confrunt\u0103  cu constr\u00eengeri dificile \u00een multe domenii, inclusiv tehnologic, financiar, logistic, de marketing. Dac\u0103 un num\u0103r suficient de \u00eentreprinderi reu\u015fesc s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 aceste constr\u00eengeri \u015fi s\u0103 creasc\u0103 rapid, atunci acest curent ar putea deveni elementul dinamic al sectorului agricol.<\/span><\/p>\n

      Ideea de baz\u0103 este simpl\u0103: reducerea s\u0103r\u0103ciei rurale va fi un proces durabil, doar dac\u0103 va fi orientat spre pia\u0163\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 construirea unui sector agricol care este competitiv, \u00een special, pe pie\u0163ele de export. C\u00eend oferta local\u0103 va satisface cererea global\u0103 \u015fi produsele agroalimentare moldovene\u015fti vor fi \u00een stare s\u0103 concureze pe pie\u0163ele interna\u0163ionale, atunci agricultura Moldovei va deveni un business profitabil, cu condi\u0163ia c\u0103 lan\u0163ul valoric va fi puternic bazat pe parteneriate de lung\u0103 durat\u0103. Veniturile agricole cresc\u00eende vor propulsa dezvoltarea activit\u0103\u0163ilor non-agricole \u00een zonele rurale, deoarece popula\u0163ia va crea cerere pentru diverse produse \u015fi servicii \u015fi va fi \u00een stare s\u0103 le achite. Astfel, inevitabil, va avea loc refluxul for\u0163ei de munc\u0103 din agricultur\u0103 \u00een alte sectoare ale economiei rurale. Posibilit\u0103\u0163ile l\u0103rgite de angajare non-agricol\u0103 \u00een zonele rurale \u015fi sporirea rentabilit\u0103\u0163ii activit\u0103\u0163ilor  agricole \u00eei va stimula pe cei mai productivi s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 \u00een agricultur\u0103, astfel sporind eficien\u0163a sectorului \u015fi  asigur\u00eendu-i cre\u015fterea. Anume dezvoltarea sectoarelor non-agricole, pe baza unui sector agrar profitabil \u015fi competitiv, reprezint\u0103 o cale de dezvoltare \u015fi cre\u015ftere durabil\u0103 a \u0163\u0103rii.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

      \n
      \n
      \n
      \n
      \n
      \n
      \n
      <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

      <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Istoric Dup\u0103 proclamarea independen\u0163ei R.Moldova \u015fi odat\u0103 cu formarea primelor asocia\u0163ii de gospod\u0103rii, rezultate \u00een urma procesului de \u00eempropriet\u0103rire \u015fi privatizare a mijloacelor din agricultur\u0103, un grup de gospodari \u00eempropriet\u0103ri\u0163i, entuziasma\u0163i \u015fi motiva\u0163i de perspectiva instaur\u0103rii unei agriculturi moderne s-au constituit \u00eentr-un Comitet de ini\u0163iativ\u0103. Scopul declarat al acestui comitet a fost de a crea…<\/p>\n","protected":false},"author":501,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1565","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1565","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/501"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1565"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1565\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1815,"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1565\/revisions\/1815"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fnf.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1565"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}