Piața muncii din Moldova se schimbă: șomajul scade, dar diferențele de gender persistă
Rata șomajului în Republica Moldova a scăzut de la 10,4% în primul trimestru al anului 2026 la 7,3% în trimestrul II.
Datele Biroului Național de Statistică (BNS) reflectă și schimbările introduse în metodologia Anchetei Forței de Muncă, aliniată la standardele Uniunii Europene, care oferă o imagine mai realistă asupra pieței muncii.
Noua metodologie a extins categoria persoanelor analizate și permite identificarea mai exactă a șomerilor, inclusiv a persoanelor care anterior erau considerate ocupate deoarece desfășurau activități agricole exclusiv pentru consum propriu. Totodată, statistica surprinde mai bine munca informală și persoanele care caută activ un loc de muncă. Mediul rural rămâne mai vulnerabil Pentru comunitățile rurale, datele sunt deosebit de relevante.
În primul trimestru al anului, rata șomajului în mediul rural a ajuns la 13,4%, comparativ cu 7,6% în mediul urban. Această situație se suprapune peste o altă problemă majoră: fermierii continuă să se confrunte cu un deficit de forță de muncă, în special în perioadele de vârf ale lucrărilor agricole. Lipsa lucrătorilor sezonieri, migrația și neconcordanța dintre competențele disponibile și necesitățile angajatorilor afectează în mod direct activitatea economică din sate.
Diferențele dintre femei și bărbați
Datele privind șomajul evidențiază și o diferență semnificativă de gen.
În perioada de vârf din primul trimestru al anului, rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 11,9%, comparativ cu 8,8% în cazul femeilor. Diferența de peste trei puncte procentuale indică faptul că femeile și bărbații nu sunt afectați în aceeași măsură de schimbările de pe piața muncii.
În același timp, cifrele trebuie analizate în contextul structurii economice și sociale a comunităților rurale, unde femeile sunt implicate atât în activități agricole și economice, cât și în munca familială și activitățile de îngrijire, care nu sunt întotdeauna reflectate integral în statisticile privind ocuparea.
Pentru sectorul agricol, dimensiunea de gen este importantă atât din perspectiva ocupării, cât și a accesului la oportunități economice.
Crearea unor locuri de muncă stabile în mediul rural, accesul la instruire și calificare, precum și dezvoltarea unor forme flexibile de ocupare pot contribui la valorificarea mai bună a potențialului femeilor și bărbaților din comunitățile rurale.
Mai mulți oameni ocupați, dar deficitul de personal persistă
În trimestrul II al anului 2026, în Republica Moldova erau 859,3 mii de persoane ocupate, iar rata de ocupare a crescut la 45,0%, față de 42,6% în primul trimestru. În același timp, autoritățile intensifică măsurile de combatere a muncii nedeclarate. Până la începutul lunii septembrie 2026, Inspecția de Stat a Muncii a identificat peste 10 mii de persoane care lucrau fără forme legale, iar pentru majoritatea acestora relațiile de muncă au fost legalizate.
Pentru agricultori, problema forței de muncă trebuie abordată nu doar prin prisma reducerii șomajului, ci și prin stimularea ocupării în mediul rural, dezvoltarea formării profesionale și crearea unor condiții de muncă atractive atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Datele BNS arată că piața muncii din Moldova se află într-o perioadă de transformare. Pentru sectorul agricol și comunitățile rurale, este important ca politicile de ocupare să țină cont atât de deficitul de forță de muncă, cât și de diferențele de gen și de oportunitățile economice disponibile femeilor și bărbaților.
ENG:
Moldova’s labor market is changing: unemployment is falling, but gender disparities persist.
The unemployment rate in the Republic of Moldova dropped from 10.4% in the first quarter of 2026 to 7.3% in the second quarter.
Data from the National Bureau of Statistics (NBS) also reflect changes introduced to the Labour Force Survey methodology—aligned with European Union standards—which provide a more realistic picture of the labor market.
The new methodology has expanded the scope of the population analyzed and allows for a more accurate identification of the unemployed, including individuals previously classified as employed because they engaged in agricultural activities solely for their own consumption. At the same time, the statistics better capture informal employment and individuals actively seeking work. Rural areas remain more vulnerable; the data are particularly relevant for rural communities.
In the first quarter of the year, the unemployment rate in rural areas reached 13.4%, compared to 7.6% in urban areas. This situation compounds another major issue: farmers continue to face a labor shortage, particularly during peak agricultural seasons. The lack of seasonal workers, migration, and the mismatch between available skills and employer needs directly impact economic activity in rural villages.
Gender disparities
Unemployment data also reveal a significant gender gap.
During the peak period of the first quarter, the unemployment rate among men was 11.9%, compared to 8.8% for women. This gap of over three percentage points indicates that men and women are not affected to the same extent by labor market changes. At the same time, these figures must be analyzed within the context of the economic and social structure of rural communities, where women are involved in agricultural and economic activities as well as family and care work—roles that are not always fully reflected in employment statistics.
In the agricultural sector, the gender dimension is significant regarding both employment and access to economic opportunities.
Creating stable rural jobs, providing access to training and skills development, and fostering flexible employment arrangements can help better harness the potential of both women and men in rural communities.
Rising employment, yet labor shortages persist
In the second quarter of 2026, the Republic of Moldova had 859.3 thousand employed persons, with the employment rate rising to 45.0%—up from 42.6% in the first quarter. Meanwhile, authorities are intensifying efforts to combat undeclared work. By early September 2026, the State Labor Inspectorate had identified over 10,000 individuals working without formal contracts; for the majority of them, their employment status was subsequently regularized.
For farmers, the labor issue must be addressed not merely by focusing on reducing unemployment, but also by stimulating rural employment, expanding vocational training, and creating attractive working conditions for both women and men.
Data from the National Bureau of Statistics (NBS) indicate that Moldova’s labor market is undergoing a transformation. For the agricultural sector and rural communities, it is crucial that employment policies take into account labor shortages, gender disparities, and the economic opportunities available to both women and men.
